CONTACT: 0728 122951 / 0747 659799
Link-uri utile

HOME » Articole » Nutritie si dieta

Enzimele din hrana

Enzimele sunt proteine active care pun in miscare toate procesele biochimice care au loc intr-un organism viu. Practic, fara ele nu ar avea loc nici o reactie biochimica din organism sau acestea ar fi foarte lente.

Ernst Gunther, in celebra sa carte “Hrana vie” spunea: “Nu exista vreo diviziune celulara, vreo crestere si reproducere fara enzime. Ele sunt in acelasi timp administratorii si executorii pe care Creatorul i-a pus in fiecare fiinta vie”.
Dr. Edward Howell, acum mai bine de 80 de ani afirma si el ca enzimele ”sunt «muncitorii» care clădesc cu mâna lor întregul corp fizic, folosind în acest scop proteine, glucide şi grăsimi.

Organismul poate avea materialele brute de construcţie, însă fără muncitori el nu poate începe construcţia.” Cu alte cuvinte, enzimele fac posibila viata, motiv pentru care au fost supranumite “catalizatorii vietii” sau “scanteia vietii”. Dr. Howell spune despre enzime ca sunt mai mult decat niste simpli catalizatori deoarece, in acceptia dumnealui “Catalizatorii sunt doar substanțe inerte. Ei nu posedă nici una din energiile de viață pe care le găsim în enzime. De exemplu, enzimele emană un fel de radiație când lucrează. Acest lucru nu este specific catalizatorilor. In plus, desi enzimele contin proteine - si cateva contin vitamine - factorul de activitate enzimatică nu a fost niciodata sintetizat. Mai mult, nu exista combinatie de proteine sau orice combinatie de aminoacizi sau orice alta substanta care va da activitate enzimatica. Asadar, putem spune ca enzimele se compun din proteine purtatoare incarcate cu factori de energie așa cum o baterie este compusa din placuţe metalice incarcate cu energie electrica.”


Exista mai multe tipuri de enzime, dar la modul general le putem clasifica in enzime metabolice, enzime digestive (endogene) si enzime alimentare (exogene). Enzimele alimentare se gasesc doar in hrana exclusiv cruda (fructe, legume, germeni, seminte, polen crud, pastura, miere). Supuse la temperaturi de peste 42 de grade Celsius, ele sunt distruse iremediabil. Fara enzime, nutrientii din hrana nu pot fi asimilati.
In organismul nostru enzimele lucreaza cu o viteza impresionata, putand cataliza pana la cateva zeci de mii de reactii in fiecare secunda. Ele sunt implicate in toate procesele biochimice din organism: metabolice, digestive, hormonale, imunitare, regeneratoare, etc. Acelasi dr. Howell  spunea ca: "Nici vitaminele, nici mineralele sau hormonii nu pot face nimic - fara enzime”. Depindem de ele pentru a respira, manca, misca, vedea, adica pentru a functiona.

Noi ne nastem cu o rezerva limitata de enzime, care se consuma in timpul diverselor reactii biochimice din organism. Prin urmare, cu cat inaintam in varsta numarul enzimelor scade. Problema este ca enzimele metabolice NU POT FI SUPLIMENTATE, iar ele trebuie sa ne ajungă pe toata durata vieții. Studiile au aratat ca la orice specie vie, cu cat este mai rapidă rata metabolică, cu atat este mai scurta durata vietii. Enzimele exogene si endogene acţioneaza sinergic, digerand alimentele si furnizand hrana pentru celule, spre a le mentine sănătoase.

Daca hrana noastra contine suficient de multe enzime, proviziile interne vor fi  rezervate pentru activitatea importantă de menţinere a armoniei metabolice. Daca obisnuim sa consumam preponderent hrana gatita (asa cum e cazul alimentatiei „moderne”), enzimele metabolice vor fi transferate in enzime digestive. Acest "furt" de enzime din alte parti ale corpului pentru a intretine sistemul digestiv declanseaza o competitie pentru enzime intre diferitele sisteme de organe si tesuturi ale corpului, ceea ce va duce la epuizarea „stocului” limitat de enzime al corpului, constituindu-se intr-una din cauzele importante ale imbatranirii premature, bolilor degenerative şi ale morții timpurii.

Experimentele de laborator au aratat ca o dieta fara enzime (hrana gatita) au dus la reducerea cu 30% a perioadei de viaţă la animale. Facand o analogie cu durata vietii umane, asta inseamna ca in medie ne scurtam viata cu aproximativ 20 de ani atunci cand consumam preponderant hrana preparata termic. Tot experimentele pe animale au aratat ca o alimentatie bazata pe alimente preparate termic duce la cresterea anormala in greutate, scade marimea creierului, hipertrofiaza glanda tiroida chiar si in prezenta unei cantitati suficiente de iod, iar la 100% dintre oamenii peste 50 de ani care mor din cauze accidentale, s-a descoperit ca  aveau glanda pituitara afectata. 

Un alt fapt foarte important este acela ca atunci cand consumam hrana gatita, dupa 30 de minute apare  leucocitoza (12.000-20.000 leucocite/mmc), ceea ce arata ca hrana gatita este tratata de catre organism ca un “inamic”. Daca acest lucru se petrece de cateva ori pe zi timp de mai multi ani, aceasta va duce la suprasolicitarea sistemului imunitar, ceea ce se va reflecta in starea de sanatate ulterioara. Acest lucru a fost observant pentru prima data in 1897 de catre Rudolph Virchow - parintele patologiei celulare. In 1920, doctorul elvetian Paul Kouchakoff, reia in mai mult de 300 de experimente aceasta tema si a observat acelasi lucru de fiecare data. Daca noi consumam prea multa hrana gatita si prea putine cruditati, vor aparea in timp carente de vitamine si minerale, oboseala, apatie, epuizare, indigestie, balonare, constipaţie, colon iritabil, obezitate, boli metabolice si degenerative (cardiace, articulare, neurologice, etc). Enzimele pierd controlul asupra inmultirii normale a celulelor din organism, lasand cale liberă diviziunii haotice si prin urmar bolii celei mai temute – cancerul.

Partea buna este ca ne putem mari  rezerva de enzime consumand “hrana vie”. Pentru un om sanatos nu e necesara renuntarea in totalitate la hrana gatita, calda,  dar e imperios necesar sa avem un minim de 60%  de alimente crude in dieta zilnica.  Putem face aceasta consumand mai multe fructe si legume zilnic, polen crud, pastura, miere, germeni de cereale si seminte. La supa putem adauga atunci cand e gata mai multe legume crude, iar salata poate fi mai mare decat felul principal de mancare. De asemenea, este foarte indicat sa ne alegem o zi in fiecare saptamana in care sa consumam alimente vii de buna calitate, cum ar fi polenul crud si pastura, fructe si legume proaspete, precum si sucurile lor, etc. Daca vom proceda la modul acesta, vom dispune de mult mai multe substante nutritive, vitamine si minerale din alimente ceea ce se va reflecta in starea noastra de sanatate si longevitate. Hrana vie intareste sistemul imunitar, protejeaza impotriva actiunii radicalilor liberi, aduce energie si putere, regleaza greutatea si infrumuseteaza pielea, fiind cel mai bun remediu cosmetic pe care il avem la indemana.

“Enzimele vii” se gasesc doar in “hrana vie”, nepreparata termic, alaturi de toti nutrientii necesari vietii: vitamine, minerale, proteie, lipide, glucide si fibre. Dintre toate alimentele vii, exista cateva care sunt apreciate in mod deosebit datorita continutului enzimatic bogat: germenii de cereale si seminte (grau, orz, ovaz, mei, quinoa, hrisca, in, susan, floarea-soarelui, fasole mung, adzuki, lucerna, trifoi, ridiche neagra, broccoli), pastura si polenul crud, miere, legume si fructe, lapte crud si galbenus de ou crud.

Ca o dovada vie ca acest tip de dieta este cel mai sanatos si potrivit omului stau marturie populatiile longevive ale lumii  care au pastrat alimentatia traditionala bazata pe cruditati. Astfel ei beneficiaza de o sanatate exceptionala, ating varste incredibile pentru noi, pastrandu-si acuitatea mentala si a simturilor, precum si puterea de munca pana la varste inaintate. Totodata, capacitatea lor de procreere depaseste orice imaginatie, ei ajungand sa fie parinti la varsta la care multi dintre oameni si-au incheiat periplul pamantesc.
* Un exemplu sugestiv este cel al locuitorilor din Valea Hunza din Pakistan. Traiesc la inaltime, pe muntele Himalaya, intr-un loc de o frumusete uluitoare. Hrana lor pe timpul verii e 99% vegetala, din care 80% e alcatuita din fructe si legume crude. Iarna se delecteaza cu fructe si seminte uscate, lapte crud si branzeturi. Ating frecvent varste de 120-140 de ani, nu cunosc boala, si nu putini proaspeti parinti au varste cuprinse intre 70 si 90 de ani.
* Valea Longevitatii cum e cunoscuta locatia satului Vilcabamba din Ecuador, se mandreste de asemenea cu longevitatea locuitorilor sai. In 1973, dr. Alexander Leaf publica in National Geographic, poza lui Miguel Carpio în vârstă de 123 de ani(!) descris ca un personaj care „alearga toată ziua dupa femei”. Ei nu cunosc Parkinsonul, dementa Alzheimer, scleroza in placi, osteoporoza, cancerul, bolile de inimă si isi păstrează intacte pană la moarte facultăţile mintale. Alimentatia lor se bazeaza pe fructe(zmeura, dude, coacazele negre, afinele roşii de padure, merele, citricele si capsunile) şi legume proaspete– varza, dovleac, castravete, ardei verde, roşii, cartofi, iar lactate consuma foarte rar ( bucatele de branza stropite cu suc de portocale in supe).
* In climatul desertic din statul Georgia (fosta URSS), mai mult de 200 apicultori au peste 125 ani  si sunt foarte sanatosi. Ei consuma zilnic polen crud si miere. Cercetatorii de la Institutul de Longevitate din Vladivostok au concluzionat ca acest fapt s-ar datora consumului zilnic de polen crud. Iar exemplele pot continua.

In concluzie, e important sa mancam cat mai multa hrana vie. Trebuie doar sa introducem mai multe alimente crude in regimul zilnic. Cand gatiti, preferati sa incalziti in loc sa fierbeti. Alimentele crude, produsele apicole si germenii diferitelor seminte ne furnizeaza o paleta mai larga de substante nutritive si enzime decat orice alt tip de alimentative care regenereaza organismul, ii da energie si intareste  sanatatea.

comentarii Adauga un comentariu
Scrie comentariul in casuta de mai jos:

Numele tau (optional)

Optional, ai posibilitatea sa atasezi maxim cinci fisiere la acest comentariu (format: .doc, .xls, .pdf, .jpg, .png, .gif, .bmp):
1.
2.
3.
4.
5.